Fă-ți timp…

Omul este o ființă pe cît de inteligentă pe atît de idioată uneori. Zic asta pentru că orice am face, orice am avea și oricît am avea, mereu ne mai lipsește ceva. Ceea ce ne lipsește cu adevărat de fapt fiind timpul.
În viziunea oamenilor timpul este cel care ar trebui să le pună pe toate la locul lor, să vindece rănile, să realizeze visele și să apropie oamenii fără ca ei să încerce să facă ceva. Dar el mai degrabă ne pune pe noi la locul nostru – în pămînt… Pentru că ”din pămînt ne naștem și tot acolo ne întoarcem”.

Suntem într-o continuă competiție contra cronometru. Ne grăbim tot timpul fără să ne dăm seama că grabindu-ne ne apropiem tot mai repede de final, ceea ce nu e nimic altceva decît moarte . În fiecare zi murim cîte un pic fără să ne dăm seama. Rutina ne înlănțuiește și nu mai avem timp să respirăm pur și simplu. E destul să deschizi ușa și să ieși în stradă ca să vezi oameni grăbiți, oameni robotizați, oameni care zîmbesc fără dorință, salută fără dorință, muncesc fără dorință…

Chiar de la naștere începe goana. Și goana aceasta ne este insuflată de părinți, care ard de nerăbdare să ne vadă mari. La început să prindem la picioare ca să putem cutreiera prin ogradă. Să descoperim lumea din jur. Dar și atunci suntem prea grabiți și atenționați să nu atingem unul sau o mie de lucruri. Pe la zece ani apare dorința de a crește mai repede și de a fi independenți. Facem planuri pentru ani în avans și trăim cu gîndul la realizarea lor. Cînd o dăm în bară mai pierdem ceva timp pîna ieșim din depresie, motivind că suntem derutați și că nu mai vrem nimic .    Ne grăbim să creștem , ne grăbim să mîncăm ( pe unde apucăm și ce apucăm) în schimbul unei mese in familie pe indelete, ne grăbim să dormim. Avem prea puțin timp pentru a ne întîlni cu rude sau prieteni, ne rezumăm la cîteva mesaje în retelele de socializare. Ne grăbim să iubim ( deseori pe cine nu merită), ne grăbim să ne despărțim ( cu mici excepții în care ar fi cazul să te desparți dar cineva mai asteaptă poate se corectează ceva) dar tot o pierdere de timp rămîne. Ne grăbim să judecăm fără să cunoaștem pînă la sfîrșit motivele unei decizii sau a unui comportament , fără să oferim o a doua șansă), ne grăbim să luăm hotărîri (motivind că ”cine nu riscă -nu bea șampanie) care în grabă fiind luate doar cîteva ajung sa fie reușite , restul rămînînd cu ghinion. Expresia cu măsuratul de șapte ori și tăiatul o dată cred că e spusa de cineva care a suferit prea multe eșecuri și a pierdut prea mult timp.

Ne grăbim să ajungem din punctul A în Punctul B la volanul unei mașini, căreia stă să-i cedeze motorul sau să i se spargă podeaua din cauza insistenței noastre pe pedala de accelerare. Nici măcar nu încercăm să ne gîndim că undeva ne așteaptă oameni care ne iubesc. Și dacă nu încetinești la timp, tot această grabă te omoară nu doar pe tine ci și pe cineva care încearcă să savureze micile bucurii ale vieții dar care din nefericire s-a întîlnit în trafic cu un om foarte grăbit. Ne grăbim să promitem lucruri pe care nu suntem siguri dacă le vom putea realiza ( doar pentru a bucura pe cineva pentru moment, fără să ne dăm seama cît de mare o să-i fie dezamăgirea la final). Ne grăbim să cedăm atunci cînd ar fi cazul să luptăm și de multe ori luptăm fără să realizăm că de fapt luptăm cu morile de vînt. Dar cît de mult încearcă să se prindă de ultimul fir de speranță , de viață , cei care  luptă cu boli incurabile. Pentru ei timpul are cel mai mare preț.
Avem atît de puține momente în care stăm să savurăm ciripitul păsărilor, răsăritul și apusul soarelui , hohotele copiilor care cresc și ei prea repede tot din cauza noastră, atît de puțin timp să ținem în brațe suflete dragi, fiind siguri că ei vor fi mereu lîngă noi, și uităm să le spunem cît de mult îi iubim. Uităm să recunoaștem cînd greșim, uităm să ne iubim pe noi. Iar timpul trece și intr-o zi rămînem doar cu regretele.

Regretăm că am ratat șansa de a fi fericiți. Regretăm că am pus pe primul plan reparația din casă și nu o vacanță cu familia. Regretăm întîrzierile la o întîlnire care putea să ne schimbe viața sau regretăm întîlnirea cu cineva care ne lasă cu sechele psihice pe viață. Regretăm că nu am fost destul de atenți la ceea ce ne-au spus cîndva părinții, considerindu-i pe atunci prea cicălitori. Regretăm că îmbătrînim, deși nu am făcut nimic ca să păstrăm sănătatea. Regretăm că suntem singuri deși tot noi i-am respins pe cei care erau gata să ne fie alături în orice clipă.

Timpul este ireversibil. Haideți să încercăm să ne împrietenim cu el.

Haideți să încercăm să nu ne mai grăbim atît. Să ne ascultăm inima. Să fim atenți la gîndurile și visele celor de lîngă noi. Haideți să ne facem timp să ascultăm cum crește iarba, să ne lăsăm alintați de razele soarelui și de picăturile ploilor de vară, să ne bucurăm de lucruri mărunte. Să ne facem timp pentru a ne oglindi în ochii frumoși și plini de dradoste și sinceritate a copiilor nostri.  Să încetăm să mai așteptăm lucruri mari, ca să nu riscăm să murim așteptînd. Pentru că e o prostie să aștepți moartea atunci cînd lumea e atăt de mare și are atitea lucruri frumoase care așteaptă să te încînte. Haideți să trăim intens fiecare clipă pentru că nimeni nu știe ce va fi mîine…

Alte articole

comments

6 thoughts on “Fă-ți timp…

  1. Ala

    Foarte profund…momente relatate frumos si in culori reale greu de acceptat uneori.
    M.am regasit in nenumarate rinduri si mi.ai rascolit amintiri si trairi care nu se uita si nu se sterg niciodata….
    Frumos !!!

  2. I intended to compose you one very little note to help thank you the moment again about the great knowledge you’ve documented at this time. This is so generous with you to deliver unhampered exactly what a lot of folks could possibly have made available as an ebook to earn some dough for themselves, precisely seeing that you could possibly have done it if you ever wanted. These ideas additionally served like the fantastic way to recognize that some people have a similar fervor just like my personal own to grasp much more regarding this problem. Certainly there are millions of more pleasurable situations ahead for those who start reading your blog.

  3. I wanted to send a quick remark to be able to express gratitude to you for all the remarkable tactics you are writing here. My time consuming internet search has at the end been recognized with brilliant content to share with my co-workers. I would declare that many of us website visitors actually are rather blessed to live in a really good network with very many special people with beneficial things. I feel extremely lucky to have discovered your web pages and look forward to plenty of more cool moments reading here. Thank you once again for a lot of things.

  4. A lot of thanks for all of the efforts on this blog. Kim really loves setting aside time for research and it’s really simple to grasp why. Most of us learn all about the powerful ways you convey sensible things by means of this web blog and welcome contribution from website visitors on this area of interest then our child is without a doubt learning a lot. Enjoy the rest of the new year. Your carrying out a dazzling job.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *